TRM - Televiziunea şi Radioul Naţional - promotori ai libertăţii

Ştiri

Sursa imaginii: imagine simbol/wikipedia.org

Postat de: Ecaterina Arvintii

Ştiri / Social

27 Aug. 2020 / 13:25

Televiziunea şi Radioul Naţional - promotori ai libertăţii

Mereu în vâltoarea evenimentelor, Radioul şi Televiziunea Naţională erau una din puţinele surse de informare în anii de eliberare naţională. La începutul anilor 90 ai secolului trecut, Televiziunea Moldovei şi Radio Moldova, devin posturi de importanţă naţională oferind platforme media, unde cetăţenii îşi puteau expune liber opiniile.

Oamenii erau avizi de informaţii, iar jurnaliştii au prins acea gură de aer a libertăţii. Astfel, radio şi televiziunea de stat deveniseră o tribună a sutelor de mii de voci, îşi aminteşte Alexandru Dorogan, pe atunci redactor-şef la „Actualităţi Radio”.

„Se muncea foarte mult pentru a aduna opinii ale oamenilor, pentru că acea independenţă şi libertate au fost obţinute graţie sutelor de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova. Radioul deja devenise o tribună a sutelor de mii de voci. Era cu multe emisii în direct, unde oamenii îşi puteau expune părerile liber. În perioada puciului de la Moscova am muncit zi şi noapte, 24 din 24 ore, oferind programe mari de ştiri, din jumătate în jumătate de oră, pentru a informa cetăţenii”, spune Alexandru Dorogan.

În fiecare seară, tot poporul aştepta cu sufletul la gură să urmărească principalul buletin informativ al zilei, programul „Mesager”. Era anul 1990, îşi aminteşte jurnalistul Efim Josanu, care pe atunci era director al Departamentului Actualităţi din cadrul televiziunii.

„Era anul crucial care atinsese apogeul marilor transformări epocale de pe întinsul imperiu sovietic şi televiziunea îl avea în frunte pe Constantin Pîrţac, omul care a schimbat total imaginea instituţiei obediente şi servile regimului, remodelând fundamental întreaga structură organizatorică şi de creaţie. „Mesagerul” a devenit forţa de şoc, fiind prezent prin reporterii săi la toate evenimentele în timpul marilor încercări pentru destinele noastre”, a spus Efim Josanu.

Alături de limba română, alfabetul latin şi dreptul la autodeterminare televiziunea devenise o valoare naţională, apărată cu îndârjire de un lanţ uman în ziua Puciului din 1991.

„În aşteptarea tancurilor, oamenii veniţi din toate colţurile republicii au înconjurat televiziunea pentru a o apăra. Apărau „Mesagerul”. Noaptea se aprindeau focuri de tabără. Toţi uniţi de credinţă şi sentiment al demnităţii, stăteau mobilizaţi şi tăcuţi, hotărâţi să înfrunte primejdia. În acele momente am perceput cu toată acuitatea simţirii adevărul versului coşbucian, că nu-i totuna cum să mori – leu ori câine înlănţuit”, îşi mai aminteşte Efim Josanu.

„În momentul când s-a produs Puciul de la Moscova, Casa Radio, ca şi televiziunea, era înconjurată de mii de oameni care stăteau să apere instituţiile în eventualitatea cazului în care cineva ar fi îndrăznit să închidă televiziunea sau radioul. Lumea apăra deja postul lor de radio, cu emisiunile căruia se obişnuiseră şi se regăseau în ele”, mai spune Alexandru Dorogan.

Jurnaliştii Companiei de Stat „Teleradio-Moldova” erau eroii timpului. Ei relatau din zona conflictului militar de pe Nistru, din Parlament, Guvern, din sate şi oraşe. Publicul lor erau cetăţenii ţării care, reveniţi acasă după o zi de muncă, neapărat includeau televizorul.

„Nu exagerez – străzile oraşelor şi satelor deveneau pustii când începea „Mesagerul”. Eram cei mai credibili, cei mai aşteptaţi. Iar locuitorii Chişinăului au cerut ca una din străzile Chişinăului să fie redenumită în „Mesager”. Alături de imn, stemă, îndrăznesc să afirm „Mesagerul” devenise un simbol” a conchis jurnalistul Efim Josanu.

„Jurnaliştii din radio au contribuit în mare măsură la schimbarea mentalităţii în societate. Au muncit asiduu, conştiincios, cu patos şi libertate în ei, pentru că râvneau această libertate după ani grei de cenzură şi control. Munceam nopţile, zilele, dar era un mare entuziasm, iar când eşti entuziasmat nu simţi greutăţile”, declară jurnalistul Alexandru Dorogan.

Potrivit lui Anatol Ţăranu, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, aportul jurnaliştilor de la radio şi televiziunea de stat din acea perioadă a fost unul major în vederea informării obiective a populaţiei.

„În acea perioadă s-a constituit un nucleu promiţător de jurnalişti, care reflectau evenimentele de pe poziţia interesului naţional şi care erau angajaţi în reflectarea adevărului. Acest lucru a contribuit într-o manieră mare la mobilizarea populaţiei şi la oglindirea obiectivă a celor procese care atunci erau în desfăşurare. De fapt, jurnaliştii de la postul public şi-au făcut datoria şi eu cred că aportul lor la ceea ce s-a întâmplat era unul major”, a declarat pentru TRM.MD Anatol Ţăranu.

Perioada de renaştere naţională a înscris o nouă filă în istoria Companiei „Teleradio –Moldova”. Din instituţie subordonată puterii sovietice ce se numea Comitet de Stat pentru Radiodifuziune şi Televiziune se transformase în Radioteleviziune Naţională, îndrăgită şi susţinută de întreg poporul.

Comentarii