Interviu cu Veaceslav Gheorghişenco, director Radio Moldova

Ştiri

Sursa imaginii: trm.md

Postat de: Golban Ionela

Ştiri / Social

30 Oct. 2020 / 17:00

Interviu cu Veaceslav Gheorghişenco, director Radio Moldova

De ziua Radioului Naţional, vă oferim un interviu realizat în exclusivitate cu directorul general adjunct al Instituţiei Publice Compania „Teleradio-Moldova”, Veaceslav Gheorghişenco, responsabil de subdiviziunea Radio. Reporterul TRM.MD şi-a propus să afle ce proiecte noi pregăteşte Radio Moldova, cum reuşeşte postul naţional de radio să deţină întâietatea pe piaţa media din ţară, dar şi cum echipa Radio Moldova munceşte în condiţii de pandemie.

Timp de 90 de ani de activitate, Radioul Naţional este o oglindă a societăţii, care în mod implicit reflectă schimbările, evoluţiile, reformele. Cum a evoluat politica editorială a Radioului? Dacă ar fi să o încadraţi în anumiţi parametri, cum i-aţi defini?

În 90 de ani s-au schimbat multe lucruri. Au fost timpuri pe care le ştim altfel, dar şi atunci am avut profesionişti de primă mărime, oameni care vorbeau o limbă română corectă şi frumoasă. Chiar în săptămâna aniversară desfăşurăm un proiect foarte interesant la Radiojurnalul Amiezii. Foşti crainici, Ion Munteanu, Tamara Berzoi, Mariana Bahnaru, Vera Mereuţă, voci de aur ale Radio Moldova, citesc ştiri împreună cu redactorii-prezentatori din Redacţia Actualităţi de azi. E atât de plăcut să urmărim această simbioză între experienţă şi tinereţe, să îi reauzim pe unii dintre cei care au creat faima de care se bucură radioul naţional.

Nu vreau să mă refer la aspectele ideologice de pe timpul sovietic. Ştim că au fost multe restricţii şi o verificare deseori exagerată a ceea ce ajungea în emisie, dar avem şi exemple de curaj. În anii 60, scriitorul Ion Druţă cerea trecerea la grafia latină şi promova deschiderea spre cultura de peste Prut. Această înregistrare se păstrează şi acum în arhiva noastră. Radio Moldova a fost un promotor al Mişcării de Eliberare Naţională, iar în august 1991 a fost singurul difuzor unional care a informat despre puciul de la Moscova. Eu am venit la radio în 1992, când era deja multă libertate. Azi promovăm profesionalismul, informarea corectă, pluralismul de opinii şi diversitatea culturală. Dacă e să ne referim doar la aspectul politic, voi menţiona că toţi liderii partidelor parlamentare, dar şi a unora extraparlamentare, analişti cu diferite opinii au avut acces la microfonul postului public. Să nu uităm şi de numeroasele alegeri care au avut loc în ultimii ani, pe care noi am depus eforturi consistente să le reflectăm corect.

Şi totuşi cel puţin unul din cei 90 de ani a fost fără precedent, fiind marcat de pandemia de COVID-19. Jurnaliştii Radio Moldova au fost printre cei care au rămas la datorie, să informeze publicul. Cum reuşiţi să faceţi faţă noii provocări?

Vrem noi sau nu vrem, dar aceasta este tema principală a anului 2020. Ne-am propus să păstrăm cât mai mult posibil produsul nostru, dar în acelaşi timp să respectăm cu stricteţe regulie pentru a reduce la minimum riscurile de infectare. Avem oameni care s-au dăruit informării publicului, lucrând uneori pentru doi sau trei colegi şi eu le mulţumesc pentru efortul depus. În prezent, Radio Moldova emite în volum deplin, astfel ca la ascultători să ajungă tot ceea de ce este interesat.

Deşi este cel mai vechi post de radio din ţară, Radio Moldova continuă să fie o pepinieră a tinerelor talente. De aici s-au lansat renumiţi jurnalişti, interpreţi, scriitori, critici literari şi de artă. Prin ce reuşiţi astăzi să motivaţi tinerii să vă treacă pragul şi să-i faceţi să rămână la Radio?

Suntem un post de radio bogat ca niciunul altul de la noi. Că aici s-au lansat personalităţi cu care se mândreşte ţara este un fapt cunoscut şi pentru o simplă înşiruire de nume mi-ar trebui mult timp. Este mai bine ca oamenii să ne asculte azi foarte atent, vor afla multe lucruri interesante.

Apropo, astăzi venim cu câteva proiecte interesante. Vom fi mai aproape de ascultători nu doar pe calea undelor, ci şi fizic. Patru colegi vor pleca în patru direcţii diferite (nord, sud, est, vest) pentru a discuta cu oameni interesanţi şi a reitera că noi suntem un post pentru toată ţara. Tot azi, cei care vor telefona ca să îşi expună opiniile despre munca noastră vor fi înregistraţi şi invitaţi mai târziu, după expirarea pandemiei, la un concert la Casa Radio cu genericul „Prietenii muzicii, Prietenii Radio Moldova”. Vrem ca oamenii să vadă în faţă lumina. Pe parcursul zilei va suna şi rubrica „Portret în grup”, unde colegii mei îşi vor face o prezentare pe redacţii.

În ceea ce îi priveşte pe tineri, ei vin la noi pentru că facem radio cu adevărat, facem ştiri, documentare, cultură… Este locul unde ei se pot afirma. Chiar în acest an au venit câţiva tineri în Redacţia Actualităţi, în Redacţia Copii, şi la Radio Moldova Tineret. Vin permanent tineri şi în colectivele noastre muzicale, bine-cunoscutele Orchestra Naţională Simfonică a Companiei „Teleradio-Moldova” şi Capela Corală „Moldova”.

Dacă binevoiţi să ne destăinuiţi unele secrete ale măiestriei echipei de la Radio Moldova: cum reuşiţi să vă menţineţi întâietatea şi în ce măsură ţineţi cont de opţiunile radioascultătorilor la elaborarea politicii editoriale a celor trei canale de radio aflate în serviciul public?

Voi începe cu partea a doua a întrebării. Este obligatoriu să ţinem cont de doleanţele ascultătorilor, altfel am emite noi pentru noi sau doar pentru un grup restrâns de oameni. Suntem foarte deschişi pentru public, avem emisiuni cu telefoane în direct, concerte şi întâlniri cu ascultătorii de diferite vârste. Suntem atenţi la ceea ce ei ne sugerează. Poate nu le reuşim noi chiar pe toate, deseori din motive obiective, dar depunem eforturi să rămânem şi în continuare în topul preferinţelor celor care-şi trăesc viaţa cu radioul. Chiar azi am primit o scrisoare de felicitare, care conţine şi o rugăminte – mai multă muzică populară. E ceva la ce ne gandeam şi noi. Dacă e să ne referim la posturile noastre mai noi, Radio Moldova Muzical, care împlineşte 12 ani, şi Radio Moldova Tineret, care ajunge la aniversarea a opta, acestea sunt canale de nişă. Primul e o adevărată comoară de valori muzicale naţionale şi universale, iar al doilea se adresează în primul rând tinerilor inteligenţi.

În ceea ce priveşte măiestria echipei, ea se bazează pe studii bune, pe dorinţa de a munci şi răbdarea de a învăţa mereu lucruri noi, pe pasiune şi dăruire, căci fără acestea e greu să reuşeşti în orice profesie.

Radio Moldova este parte din viaţa Dvs. Ce v-a motivat să munciţi la postul naţional de radio şi în ce măsură Radio Moldova v-a influenţat destinul?

În formarea mea ca om, m-au marcat, dincolo de părinţi şi personalităţile din viaţa mea, cartea şi radioul. Am crescut primii ani în biblioteca unde lucra bunica. La Radio Moldova am venit când încă studiam la facultate şi de atunci port această dragoste cu mine, port respectul pentru profesioniştii care schimbă lumea prin ceea ce fac. Până la urmă este important să înţelegem un adevăr mai vechi: nu lucrăm pentru o mulţime de oameni, lucrăm pentru fiecare om în parte.