TRM - Alergia alimentară – simptome, cauze şi tratament

Ştiri

Sursa imaginii: imagine simbol

Postat de: Ecaterina Arvintii

Ştiri / Social

23 Aug. 2020 / 12:01

Alergia alimentară – simptome, cauze şi tratament

Alergia alimentară este o reacţie a sistemului imunitar care apare după ce aţi consumat anumite alimente. Chiar şi o cantitate mică de hrană care provoacă alergii se poate solda cu simptome, precum probleme digestive, urticarie sau căi respiratorii umflate. În unele cazuri, o alergie alimentară poate fi severă, cauzând simptome grave sau o reacţie care ameninţă viaţa, numită anafilaxie. Potrivit datelor, nu există nici un tratament pentru alergia alimentară. Totuşi, unii copii pot depăşi alergia alimentară în timp. În cele ce urmează, vă invităm să aflaţi care este diferenţa dintre o alergie alimentară şi intoleranţa alimentară, care sunt simptomele caracteristice celor două afecţiuni, precum şi care sunt metodele de prevenţie a acestora.

„O alergie alimentară prin definiţie este un răspuns exagerat al sistemului nostru imunitar la întâlnirea cu o proteină care se află în mod normal în alimente. De obicei poate să survină la diferite tipuri de alimente, inclusiv vegetale sau animale”, declară medicul alergolog Victoria Brocovschi.

Alergiile alimentare nu apar niciodată la un aliment nou introdus în alimentaţia naostră. Sistemul imunitar are nevoie de minimum două contacte sensibilizate, astfel încât doar de la al treilea sau de la oricare alt contact viitor să decidă că acea proteină este un inamic şi să fabrice anticorpi sau celule cu memorie împotriva ei.

Simptomele alergiilor alimentare sunt cele mai frecvente în cazul bebeluşilor şi copiilor, însă ele pot apărea la orice vârstă. Se estimează că opt la sută în cazul bebeluşilor şi cinci la sută în cazul adulţilor au astfel de alergii.

„O alergie apare atunci când ne sensibilizăm până la un anumit prag de la care organismul nostru începe să facă manifestări clinice. Trebuie să facem diferenţa între alergie şi sensibilizare. Sensibilizarea este atunci când eu am un răspuns al sistemului imunitar către acei alergeni alimentari, dar încă nu am manifestări clinice. Adică, voi afla că sunt sensibilizată doar dacă voi face analize. Alergia înseamnă că am şi manifestări clinice şi sensibilizarea documentată prin analize. Alergia alimentară este un mod de viaţă pe care trebuie să îl adoptăm şi cu care trebuie să trăim”, mai declară Victoria Brocovschi.

Substanţele care produc alergii alimentare sunt numite alergene, iar cele mai frecvent întâlnite în arealul nostru sunt alergiile la laptele de vacă, ouăle de găină şi nuci.

Potrivit medicului gastroenterolog Angela Peltec, alergia alimentară nu trebuie confundată cu intoleranţa la mâncare, care este şi ea un răspuns anormal al organismului la anumite produse, iar simptomele pot semăna cu cele ale alergiei alimentare. Totuşi, intoleranţa alimentară, spune ea, este declanşată de câteva mecanisme diferite, care sunt distincte de reacţia imunologică responsabilă de alergia alimentară.

„Intoleranţa alimentară este o stare când anumite produse alimentare nu sunt bine digerate în sistemul digestiv şi apar anumite semne şi simptome precum balonarea, diareea, care indică necesitatea evitării acestor produse. Cel mai adesea, intoleranţa alimentară este provocată de carbohidraţi, în timp ce alergia de proteine. Alergia alimentară poate să provoace nişte riscuri majore pentru pacient, care pot duce chiar până la deces, dacă se dezvoltă un şoc anafilactic, în timp ce intoleranţa alimentară crează nişte condiţii mai puţin severe. Cel mai adesea se întâlneşte intoleranţa la lactate, în special la zahărul din lapte, care se numeşte lactoza, precum şi la fructoză, zahărul din fructe”, a mai spus Angela Peltec.

Dacă credeţi că suferiţi de o alergie alimentară sau de o intoleranţă alimentară, ar fi bine să mergeţi la medic pentru un control de specialitate, deoarece poate fi periculos să vă puneţi singuri diagnosticul, diferenţa dintre cele două afecţiuni fiind una vitală.

Deocamdată nu există un tratament recunoscut pe scară largă pentru alergiile alimentare severe, înafară de evitarea alimentului care declanşează alergia. În schimb, dacă vă confruntaţi cu o formă uşoară de alergie alimentară, ar putea fi util să reduceţi frecvenţa cu care consumaţi acel aliment şi cantitatea consumată. În unele cazuri, însă, bolnavii sunt constrânşi să evite complet alimentele problematice.

Pentru mai multe detalii despre cum putem să facem faţă alergiilor alimentare, cum să facem diferenţa între o alergie alimentară şi intoleranţa la anumite alimente, dar şi cu ce alte produse putem înlocui alimentele la care suntem alergici, aflaţi din emisunea „Reporter pentru sănătate”, realizată de jurnalista Victoria Dorgan.

Comentarii