În 1956 conducerea de atunci a URSS a decis să lanseze emisiuni televizuale şi în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). Trebuia de început cu edificarea turnului de televiziune. Pentru aceasta urma să fie găsit cel mai înalt punct geografic în capitală sau în împrejurimile ei. Acest punct se află la Ciocana (în partea de nord-vest a or. Chişinău), dar, până la urmă, s-a ales Dealul Schinoasa, şoseaua Hînceşti (pe atunci str. Kotovski), 64.
 
Primul director al televiziunii este numit Andrei Timuş, ulterior membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Coordonator tehnic al lucrărilor de construcţie a turnului de televiziune a fost Vsevolod Revuţchi, mai mulţi ani exercitând apoi funcţia de director al Centrului tehnic al Televiziunii şi Companiei.
 
La sfârşitul anului 1957 turnul de televiziune din Chişinău cu înălţimea de 196 de metri este gata pentru transmiterea semnalului, care era recepţionat doar pe un teritoriu cu raza de 60 de km.
 
Prima emisiune la Televiziunea Moldovei a fost transmisă la ora 19:00 la 30 aprilie 1958 şi includea un cuvânt de salut din partea organelor de partid şi sovietice din Moldova, revista televizată „ Moldova sovietică”, filmul artistic „Cântările moldoveneşti” şi un concert de estradă din Leningrad (Sanct-Peterburg). Moderatorii primei emisiuni au fost actriţele Constanţa Târţău şi Ariadna Kazanskaia.
 
În prima perioadă Televiziunea emitea de două ori pe săptămână, vineri şi duminică, apoi de trei ori şi, la sfârşitul anului 1958, ea avea programe de patru ori pe săptămână. În acelaşi an a fost realizată prima transmisiune în direct cu ajutorul carului mobil din incinta Teatrului dramatic rus „A.P.Cehov”  - spectacolul „Când înfloreşte salcâmul”.
 
A fost extinsă aria de acoperire a Televiziunii din Moldova – în anul 1961 au fost puse în funcţiune reemiţătoarele la Bălţi, Cahul şi Comrat. Din 1974 Televiziunea emite în color. În anul 1977 a fost inaugurat studioul cu suprafaţa de 600 de metri pătraţi (Studioul 2), unde şi azi se produc cele mai complexe programe de maximă audienţă - spectacole, festivaluri, concursuri, talk- show- uri.
 
La începutul anilor `80, în Moldova, peste un milion de cetăţeni aveau aparate de televizoare. În cadrul televiziunii activau peste 1200 de oameni. În 1980 pe teritoriul Moldovei spre Moscova a trecut focul olimpic şi echipe de specialişti ai Televiziunii i-au însoţit, organizând transmiterea în direct sau în imprimare a Jocurilor Olimpice.
 
În dezvoltarea Televiziunii un rol aparte le revine colectivelor artistice, care au îmbogăţit programele muzicale şi au înregistrat pentru fond sute de piese şi lucrări populare ale compozitorilor moldoveni şi străini. În fondurile Companiei în prezent se păstrează peste 1500 de fonograme ale Capelei Corale „Moldova”. În 1964 este fondată Orchestra simfonică şi de estradă a Radioteleviziunii de Stat, astăzi Orchestra Naţională Simfonică a Companiei „Teleradio-Moldova”. În 1968 îşi începe activitatea în cadrul Radioteleviziunii Orchestra de muzică populară „Folclor”.
 
Studioul „Telefilm- Chişinău” este fondat în anul 1967 şi a realizat peste 300 de lucrări. Aici, în anul 1968, cu scurtmetrajul „Colinda” debutează Iacob Burghiu. În anul 1986 la studio se montează filmul artistic televizat în două episoade „Luceafărul” în regia lui Emil Loteanu. În această perioadă se produc filmele – operă „Cio-Cio San” şi ”Floria Tosca” cu participarea Mariei Bieşu, filmele artistice „Meşterul Manole” şi „Călugărul Negru”, mai multe documentare din actualitate.
 
Pentru prima dată în spaţiul televizual sovietic, la Chişinău, în 1967 este deschis Teatrul televizat de păpuşi „Prichindel”. La difuzarea emisiunii cu numărul 1000 a Teatrului „Prichindel” în Cehoslovacia, la reşedinţa din Praga a Consiliului Asociaţiei Internaţionale a Păpuşarilor, oraşul Chişinău a fost marcat pe o hartă specială cu un steguleţ şi cu menţiunea „Teatrul de păpuşi „Prichindel”.
 
Primele spectacole teatrale au fost montate, pe viu, la începuturile Televiziunii. Regizoarea Irina Ilieva a montat în anul 1958 patru spectacole dramatice, primul fiind „Păcat boieresc”, după nuvela omonimă a lui Mihail Sadoveanu.
 
În 1967 la Televiziune apare Teatrul televizat „Dialog”. Primul spectacol al teatrului este „Piatra din casă” de Vasile Alecsandri. Teatrul „Dialog” devine arena de manifestare a unor actori şi regizori cu renume în arta teatrală moldovenească - Constanţa Târţău, Constantin Constantinov, Petru Baracci, Grigore Grigoriu, Paulina Zavtoni, Sandri Ion Şcurea, Veniamin Apostol, Ilie Todorov, Vitalie Ţapeş, Ada Rudeaghina etc. Majoritatea spectacolelor constituie azi fondul de aur al Televiziunii publice.
 
După anii `90 Televiziunea Moldovei a trecut printr-o perioadă complicată, controversată – de la transparenţă, deschidere pentru adevăr istoric, informare obiectivă, imparţială şi echidistantă a publicului, la aservire politică, subordonare ideologică şi dictat editorial. Eforturile Televiziunii în afirmarea idealurilor naţionale şi independenţei au fost apreciate de societatea moldovenească prin atribuirea numelui „Mesager”, principalul program informativ al TV, unei străzi din Chişinău.
 
În a doua jumătate a primului deceniu al secolului XXI în Moldova se intensifică mişcarea jurnaliştilor, lucrătorilor de creaţie de la Televiziune pentru transformarea ei în serviciu public veritabil al audiovizualului.
 
Televiziunea Publică organizează şi desfăşoară mai multe campanii sociale de rezonanţă, cum ar fi telemaratoanele „Eşti cât dăruieşti”, dedicate restabilirii complexelor monastice Căpriana şi Curchi, ajutorării sinistraţilor din satele inundate din lunca Prutului şi altele.
 
Republica Moldova a debutat la Eurovision în 2005 şi la Eurovision Junior în 2010. Concursurile naţionale şi transmisiunile în direct de la cele internaţionale sunt asigurate de Televiziunea Moldova 1.
 
În anul 1998, la  40 de ani ai Televiziunii, a fost deschis Muzeul Televiziunii Naţionale.

Directorii Televiziunii