Cel mai longeviv Bâlci al Olarilor a ajuns la a 32-a ediţie

Ştiri

Sursa imaginii:

Postat de: Daniela Socolovschi

Ştiri / Cultură

13 Sep. 2020 / 20:22

Cel mai longeviv Bâlci al Olarilor a ajuns la a 32-a ediţie

Cel mai longeviv Bâlci al Olarilor, care a ajuns la cea de-a 32-a ediţie, a avut loc duminică în scuarul Catedralei Mitropolitane din centrul capitalei. Evenimentul, care avea loc de obicei la mijlocul lunii septembrie în localitatea Iurceni din Nisporeni, s-a desfăşurat în acest an mai diferit decât anterior, relatează Mesager.

„Am hotărât să aducem târgul la Chişinău din simpul motiv că astăzi la Nisporeni sunt mai mulţi bolnavi de COVID-19 şi de comun acord cu meşterii am hotărât să defăşurăm târgul în centrul Chişinăului”, a menţionat Diana Dicusari, director Centrului Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial.

„Nu suntem comercianţi şi ieşirea la un târg este o apreciere a consumatorilor, a autorităţilor. Este important pentru noi să participăm, nu atât pentru vânzare, cât pentru participare, stima oamenilor”, a spus Vasile Goncear din Hogineşti, Călăraşi.

De la primele ore ale târgului, oamenii au venit să vadă şi să cumpere vase din lut.

„Ulcioare, cănuţe, farfurii frumoase. Mă uit că poate iau un cadou pentru mama mea”; „Strămoşii noştri au ştiut permanent să facă lucruri frumoase şi să ne evidenţiem în lume prin aceasta, pentru că de aici, de la rădăcini am pornit”, au spus oamenii.

Datorită oamenilor, milenii în urmă pământul, apa şi focul şi-au dat întâlnire în acest străvechi meştesug: olăritul. O vatră renumită pe timpuri de olari era satul Iurceni, iar astăzi a rămas un singur meşter, Gheorghe Panţâru.

„În trecut, au fost, îmi spunea bunica, peste 50-60 de olari. Am rămas un singur meşter, toţi au plecat peste hotare. Dragostea de lucru la noi nu se termină niciodată”, a spus Gheorghe Panţâru.

Zaharia Triboi continuă să creeze cu multă inspiraţie ceramica neagră.

„Trebuie chiar s-o îndrăgeşti, să poţi s-o faci în haina ei, în formele care vin din străbuni”, a subliniat Zaharia Triboi din Cioreşti, Nisporeni.
„Imi place să experimentez. Folosesc diferite tehnici, nu doar ceramica neagră”, a spus Adrian Triboi.

Chiar dacă sunt soţ şi soţie, Aliona şi Simion Stoica experimentează stiluri diferite.

„Un stil propriu dezvoltat. Este inspirat din cultura neamului nostru, elemente tradiţionale, dar este adaptat la vremurile noastre mai moderne”, a menţionat Simion Stoica, meşter.

„Creez ceramica în stilul Cucuteni-Tripolie, care este caracteristică ţării noastre de cinci-şase mii de ani, dar şi teritoriului României şi Ucrainei”, a spus Aliona Stoica.

Cel mai mic particiant la Bâlciului Olarilor, Liviu Onuţă, păşeşte cu încredere pe urmele tatălui său, Adrian Onuţă .

„Vreau să facem acest meşteşug, să-l duc mai departe şi cu sfinţenie cum l-a dus şi tatăl meu de la bunelul, pentru că îmi place acest meşteşug”, a spus Liviu Onuţă din satul Mireşti, Hînceşti.

La Bâlciul Olarilor au participat 25 de meşteri populari, care au fost apreciaţi cu diplome din partea Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Comentarii